The man wrinkles his face
But it’s already worn
The coffe is sour
And the shirt is torn
But the smile is bigger than the Atlantic sea
And it happens to bring out the Atlantis in me
Island of wonder
Where do you come from
Is it the way the sun hits my face
Or is it your memory which I cannot trace
Eu vejo mais ao longe
Pessoas sem fome
Com p©s sangrando
Na vereda florida
And the church bell dongs
A remarkable song
And I swallow the salt
As I hum along
The woman she laughs as I pass her by
In a patchwork (dream) I left behind
Island of wonder
Where do you come from
Is it the way the sun
Hits my face
Or is it your memory which I cannot trace
I cannot trace
Look at me I have so much pride
I took my shoes off I ran I did not hide
Look at me i Have so much pride
I will give my dowry for the prize
Island of wonder
Where are you going
Nobody knows it
But it is snowing
In the hearts
and minds of every kind of universe
Every kind of universe (island of wonder)

[albumul mi plan/ nelly furtado e FANTASTIC]

i love my style,

Decembrie 12, 2009

moto: n as fi crezut niciun moment ca pana la doi voi urca si cobori cu liftul.

imi plac diminetile de sambata cand ies afara cu capul gol si puhoiul de fulgi mi se izbeste de fata. ma gandesc atunci la palaria crem cazuta langa intre fotoliu si dulap, la caciula maro de la george, la sapca neagra si la toate incalzitoarele de frunti si urechi posibile pe care le aveam odata si nu stiu unde s-au dus; rochiile toate cu negru si gri insirate prin casa si mormanul de perne maro si prosopul semi ud deasupra; pantofii verzi culcati in biblioteca sub doua rafturi mici de carti de la jurnalul; urmele rds ale instalatorilor rds si telefonul fix alb la care oricum nu poti vorbi din consideratie pentru urechi; un mapets de la second hand si vantul care bate uneori in dreapta ferestrei sa ma panicheze din cand in cand. clamele pe jos cartile groase de langa pat, canile pe birou, cartele de metrou expirate, bratari rupte si mii de ganduri legate de ‘unde sa asez bradul de craciun anul asta’; si deciziile pripite si definitive: ‘nu ma duc la coafor azi sa mi ondulez parul pentru petrecerea de craciun a firmei pentru ca mi-e sila’. [i love my styyyyyyyyyyyyle]
cel mai mult imi iubesc ceasul de perete [intr un miez de noapte tarzie sculata de un pipi mic il rog ca timpul sa se opreasca. doua saptamani a ramas la 12.05. acum arata 1 si ceva. exact ora la care tu ai zis ca ajungi. exact ca acum un an. de fiecare data cand vii tu ninge] copii dimineata care se impartasesc la biserica de la doi pasi; pantalonii albastri in care trebuia sa incap din februarie s-au largit intr-atat ca am incaput fix acu in decembrie, frigiderul transparent si balconul binevoitor; masina de spalat si instructiunile de folosire. detergentul in exces si cuierul cu paltoane si geci care aduce a casa. a casa mea…